Etniile la nivel mondial (beta)

Evreii Yemeniți alcătuiesc o comunitate separată, a treia ca mărime după grupurile de Așkenazi și Sepharzi și păstrează unele din cele mai vechi obiceiuri evreiești. Conform tradiției, evreii au ajuns mai întâi în Yemen când au fost exilați după distrugerea Primului Templu din Ierusalim. Dovezile arheologice arată că în Yemen era prezentă o comunitate mare de evrei de acum mai bine de 2300 de ani. În secolul VI e.n., Yemenul a fost condus de regele evreu Yusuf Dhu Nuwas. Cunoscuți pentru învățăturile lor religioase riguroase, evreii din Yemen au corespondat cu mulți rabini și gânditori evrei din alte regiuni prin marea lor diasporă din Yemen, incluzându-l pe savantul medieval Maimonides ale cărui învățături au venit să definească practica religioasă yemenită. Familiile de evrei din Yemen își au originile în diferite triburi și linii evreiești și două subgrupuri principale au apărut în cele din urmă: Baladi și Shami. Comunitatea Baladi păstrează obiceiurile religioase vechi, unicele obiceiuri religioase Yemenite, în timp ce comunitatea Shami a fost influențată de-a lungul istoriei de către misticii medievali din Țara Israelului. Evreii Yemeniți au început să emigreze în Țara Sfântă în anii 1880. Până la înființarea statului, aproape jumătate dintre evreii Yemeniți s-au mutat în Israel, iar marea majoritate emigrând în următorii câțiva ani. Astăzi, evreii din Yemen și descendenții acestora care trăiesc în Israel numără aproximativ 400 000 de persoane, cu comunități mai mici din SUA și Marea Britanie. Numai o mână de evrei au rămas în Yemen. În Yemen, evreii s-au evidențiat în meserii calificate. Unele familii au continuat să transmită această experiență de la o generație la alta, iar argintăria și artele decorative din stilul yemenit evreiesc rămân populare astăzi în Israel și în afară.